Category: Life

Miles / Kind of Blue

Miles / Kind of Blue

Diseara este concertul – tribut Miles Davis la Casa Radio, pentru albumul “Kind of blue”, care aparent este cel mai vandut album de jazz din toate timpurile.

Pentru mine este o bucurie deoarece nu am mai fost demult la un concert de jazz (cred ca din facultate…)

Ce imi place la jazz este ca e un stil de muzica foarte plin de viata, foarte spontan, bazat pe improvizatie, pe joaca…mereu te surprinde cu un twist placut…

And when you thought it couldn’t get any better, in deschiderea concertului vor canta si solista Sorina Rotaru, acompaniata de pianistul Alexandru Oltean – what a great surprise! Pianul imi place atat de mult!

Abia astept!!

A sense of purpose

A sense of purpose

De regula nu prea-mi place sa scriu despre persoanele apropiate mie pentru ca stiti cum e, le tin aproape in sufletul meu; dar simt ca trebuie sa impartasesc ceea ce urmeaza.

Deunazi vorbeam cu bunicul meu (sau bunu, cum ii spun eu dintotdeauna). Il suansem sa vad ce mai face ca nu mai vorbiseram demult.

Imi povestea ca toata ziua a lucrat in gradina, cu constiinciozitate, sa puna rosii. Este o treaba minutioasa, dar care ii face placere – ii da sens. Are o ocupatie.

De asemenea, mi-a mai spus ca o sa cumpere si niste pui, sa ii creasca – mi-a mentionat denumirea rasei ca sa zic asa, dar recunosc ca am uitat. Intre timp, eu imi si imaginam piuitul lor.

Mi-a marturisit ca ii face mare placere ceea ce face.

Ceea ce m-a pus putin pe ganduri.

Cati dintre noi pot spune cu mana pe inima ca fac ceea ce le place ?

Pe de o parte, ma bucuram sincer pentru el, auzindu-l cum imi povestea cu mandrie toate astea; pe de alta parte, m-am intristat, pentru ca uneori, constientizez ca majoritatea dintre noi suntem prinsi intr-un carusel care nu se opreste niciodata. Nu toti facem 100% ceea ce ne place cu adevarat, in 100% din timpul in care lucram.

Unii vor spune pai da, munca nu trebuie sa-ti placa neaparat, e doar un mijloc prin care iti castigi existenta – oare ?

E gresit daca imi doresc sa imi placa ceea ce fac ? E prea millennial ? Pana la urma, imi petrec majoritatea timpului la munca.

Concluzia (mea, cel putin): nu e gresit sa cautam sensul.

Din contra.

 

Just do it

Just do it

Next time you think about calling someone dear, just do it.

Don’t procrastinate.

It will be worth it.

The energy in the universe is real.

Connections are real.

Life 2.0

Life 2.0

de fapt, existenta noastra e atat de efemera…aproape tot atat de efemera ca cea a fluturelui…

ma gandeam zilele astea, intr-unul din momentele mele de liniste si calm…

care este esenta vietii de fapt ?

sa traiesti fiecare moment frumos, sa-l traiesti cu adevarat, sa te bucuri de el oricat de mic sau neinsemnat ar parea…

sa apreciezi o frantura de conversatie, o melodie frumoasa care te pune pe ganduri, un apus de soare, o sclipire a lunii, fix cum se deruleaza in acel moment, in acel spatiu…

de fapt, asta e viata cu adevarat – si cand o traiesti asa, aproape devine palpabila; aproape capata consistenta.

restul sunt detalii, norme, constrangeri.

Ode to Winter

Ode to Winter

Mereu mi-au placut dupa-amiezile de duminica, iarna.

Cand nu e nimeni pe drum.

Incremenirea aia specifica.

A copacilor.

A intregii naturi.

Cand nici pasarile nu mai canta.

Cand toata lumea e pe la casele lor.

Cumva, atunci am senzatia ca ar putea sa inceapa sa cada fulgii de nea, asa, usor usor – ca si cum ar fi cel mai firesc lucru de pe pamant.

 

P.S.: Cafeaua calduta e cea mai lame: nici calda, nici rece. Senzatia de in between e pur si simplu intolerabila.

P.P.S.: Mai tii minte cand am oprit timpul in loc ?